Toate articolele
  —   Articole

Impactul RED III asupra României

RED III transformă ambiţiile Uniunii în reguli aplicabile: proceduri de autorizare accelerate, zone prioritare pentru dezvoltare şi certificare pentru combustibili regenerabili de origine non-biologică (RFNBO). Provocarea pentru România este implementarea operaţională.

Realitatea din teren pentru regenerabile

Revizuirea Directivei UE privind energia din surse regenerabile (RED III) mută accentul de la stabilirea de obiective la livrarea efectivă a capacităţii. Noua directivă corelează cererea – traiectorii sectoriale şi cerinţe pentru RFNBO – cu instrumente administrative: 

  • cartografierea zonelor prioritare;
  • termene maxime pentru soluţionarea autorizărilor;
  • procedură unică de autorizare digitală (ghiseu unic);
  • mecanisme de certificare trasabile. 

Pentru dezvoltatori şi investitori, aceste măsuri sunt esenţiale deoarece datele geospaţiale clare, certificarea auditată şi termenele decizionale predictibile reduc costurile de finanţare. În absenţa acestora, transpunerea incompletă sau neuniformă transferă riscul către finanţatori şi dezvoltatori şi frânează realizarea proiectelor, reducând încrederea investitorilor.

La nivelul UE, RED III majorează ambiţia sectorială şi detaliază obligaţii de utilizare a inputurilor regenerabile certificate; la nivel naţional, impune instrumente care să permită dezvoltarea rapidă şi bancabilă a proiectelor: zone prioritare, termene-limită de autorizare, proceduri digitale şi registre de certificate. În practică, pachetul leagă semnalele de cerere de mecanisme operaţionale pentru a face proiectele bancabile.

România acum – semnale şi lacune operaţionale

Tranziția României din planificare către etapa de achiziție a devenit evidentă în 2024–2025: legislația de autorizare a fost actualizată, au avut loc runde succesive de Contract for Difference (CfD) care au alocat capacitate importantă pentru eolian și fotovoltaic, iar o rundă recentă de CfD pentru proiecte fotovoltaice a înregistrat prețuri de referință competitive – un semn că dezvoltatorii sunt dispuși să liciteze atunci când condițiile financiare sunt predictibile. 

De exemplu, în licitația solară din august 2025, România a acordat peste 1 MW de capacitate solară, la un preț mediu competitiv de 40,46 €/MWh.

În paralel, statul a obținut sprijin european pentru inițierea unor capacități pilot de hidrogen regenerabil, inclusiv lansarea de proiecte pilot care vizează până la 100 MW de capacitate de electroliză.

Progresul este vizibil, însă persistă lacune implementative critice. În special, publicarea completă a zonelor prioritare, însoţite de date geospaţiale de suport, şi finalizarea regulilor operaţionale pentru un registru RFNBO/GoO (certificate de origine pentru energie regenerabilă) operaţional şi supus auditului rămân în lucru – incertitudini care afectează accesul la finanţare şi cresc costul capitalului pentru portofolii diverse (parcuri fotovoltaice şi eoliene la scară utility, proiecte hibride cu stocare, sisteme BESS, electrolizoare, instalaţii de bioenergie şi proiecte comunitare organizate).

Autorizaţii şi planificare spaţială

Zonele prioritare trebuie definite pe baza unor date solide: hărţi publice însoţite de seturi de date geospaţiale detaliate (capacitate de rețea, arii protejate, limite cadastrale, zone tampon) şi de o metodologie clară de selecţie. 

Când raţionamentul tehnic este transparent şi accesibil, contestaţiile devin de natură tehnică şi pot fi soluţionate în proceduri administrative; în lipsa transparenţei, disputele se pot transforma în litigii care întârzie implementarea.

Capacitatea administrativă completează acest tablou: procedura unică de autorizare digitală funcţionează doar dacă depunerea este efectiv digitalizată, fluxurile interinstituţionale sunt operaţionale şi există niveluri de serviciu (SLA) definite şi monitorizate pentru timpi de soluţionare. 

Fără personal instruit, resurse IT şi proceduri standardizate, mecanismele accelerate rămân formale; cu acestea, timpii de aprobare se reduc şi riscul de execuţie scade semnificativ.

Licitaţii şi execuţie

Un câştig într-o licitaţie atestă un preţ, nu un proiect. Un CfD oferă certitudine a veniturilor, dar nu asigură drepturi de proprietate asupra terenului, autorizaţii de mediu sau un punct de racord disponibil. În practică, multe proiecte adjudecate rămân blocate pentru că avizele sau lucrările de reţea nu respectă calendarul contractului; rezultatul: capacitate alocată pe hârtie şi niciun MW nou conectat.

Prevenirea acestui fenomen cere două discipline paralele. 

Pentru autorităţi: alinierea tranşelor de licitaţie la capacitatea reală de procesare a autorizaţiilor şi la programele de modernizare ale reţelei; publicarea unui calendar de livrare care leagă volumele atribuite de jaloane concrete de conectare. 

Pentru dezvoltatori: licitarea doar când studiile de mediu, drepturile de proprietate şi dialogul cu operatorii de reţea sunt într-un stadiu avansat.

Cu alte cuvinte, licitaţiile trebuie să vizeze capacitate realizabilă, procedurile de aprobare să fie orientate pe proces, iar predarea activelor să se facă etapizat, nu prin atribuire într-o singură tranşă.

Hidrogen şi RFNBO

Certificarea RFNBO face din hidrogenul verde un produs tranzacţionabil, trasabil şi auditat. România se află la o alegere strategică: dezvoltarea clusterelor de electroliză integrate (generare dedicată + electrolizoare + offtake industrial) pentru păstrarea valorii în lanţul local sau importul de molecule certificate, care răspunde rapid cererii dar exportă valoare upstream.

Finanţarea proiectelor de electroliză la scară necesită condiţii clare: un registru RFNBO/GoO operaţional şi supus auditului (cu reguli mass-balance), acces predictibil la energie cu emisii reduse prin PPA-uri credibile şi aranjamente de reţea care permit economia de cluster (racord comun, prioritizare). 

Politicile care corelează granturi şi facilităţi cu existenţa PPA/offtake şi cu prioritizarea racordurilor sporesc şansele de dezvoltare industrială locală.

Priorităţi imediate

Testul esenţial este operaţional: acolo unde procesele administrative ţin pasul cu ambiţiile contractuale, contractele se finanţează, se construiesc şi se pun în funcţiune; altfel, atribuţiile rămân pe hârtie şi capitalul se mută către pieţe mai clare. Fereastra de implementare este scurtă şi măsurabilă.

Acţiuni prioritare, în ordinea logică de implementare:

  • Publicarea seturilor cartografice care stau la baza zonelor prioritare, însoţite de date geospaţiale de suport şi de metodologia de selecţie.
  • Operaţionalizarea depunerii digitale „one-stop”, cu fluxuri interinstituţionale definite şi publicarea nivelurilor de serviciu (SLA).
  • Secvenţierea achiziţiilor astfel încât volumele atribuite în runde/CfD să corespundă capacităţii autorizate şi a reţelei pregătite pentru racord.

Punerea în funcţiune a unui registru RFNBO/GoO auditat şi trasabil, condiţie pentru eligibilitatea finanţării şi a ofertei de offtake.

Un instrument pentru creștere


Dacă aceste măsuri sunt implementate corect și sincronizat, RED III devine o pârghie pentru creștere industrială.


România are oportunitatea de a utiliza acest cadru pentru a accelera tranziția către energia curată, a stimula creșterea economică și a întări securitatea energetică. Însă, acest lucru este posibil doar dacă sistemele administrative, instrumentele digitale și cadrul legislativ sunt puse în aplicare și executate eficient.

Tag-uri