Guvernul României a aprobat recent Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, marcând primul document de acest tip adoptat în ultimii 17 ani.

Această strategie stabilește direcțiile pentru dezvoltarea sectorului energetic național, punând accent pe securitate, accesibilitate și sustenabilitate, și poziționează România ca lider regional.

Strategia urmărește un model de dezvoltare care asigură competitivitatea economică, securitatea națională și protecția consumatorului, în conformitate cu obiectivele climatice. Aceasta este aliniată cu Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), transmis de România Comisiei Europene. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat:

Este mai mult decât un document, este o viziune asumată pentru un viitor sigur, prosper și curat în domeniul energiei. Un plan al investițiilor inteligente, al pragmatismului și al mobilizării resurselor proprii, astfel încât România să devină cu adevărat o forță în regiune și dincolo de ea.

Cum arată viitorul alimentat sustenabil

Strategia propune măsuri practice care să răspundă nevoilor actuale și să creeze un sistem energetic adaptat provocărilor viitoare.

Iată cele mai importante direcții:

1. Independența energetică:
   • Eliminarea importurilor de gaze naturale până în 2027: Conform declarațiilor oficiale, România își propune să devină independentă de importurile de gaze naturale până în 2027.
   • Renunțarea completă la combustibilii fosili solizi până în 2035: Strategia prevede accelerarea eliminării cărbunelui din mixul energetic până în 2032.
   • Crearea unui lanț industrial local pentru producția și reciclarea echipamentelor regenerabile: Strategia subliniază importanța dezvoltării unui lanț industrial local pentru producția și reciclarea echipamentelor necesare surselor regenerabile.

2. Accelerarea tranziției către energia regenerabilă:
   • Instalarea a 19,5 GW din surse eoliene și solare până în 2035: Strategia prevede dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă, însă cifra exactă de 19,5 GW nu este specificată în sursele disponibile.
   • Ponderea de 44% a surselor regenerabile în consumul final de energie până în 2035: Strategia stabilește o pondere de 44% a energiei din surse regenerabile în producția totală de energie până în 2035.
   • Integrarea gazelor verzi, precum hidrogenul, în rețeaua de transport a gazelor naturale: Strategia menționează integrarea biometanului în rețeaua de gaze naturale, cu o țintă de 5% până în 2030 și posibilitatea de creștere până la 10% în 2050.

3. Modernizarea energiei nucleare:
   • Reluarea producției interne de uraniu: Strategia prevede reluarea producției de uraniu pentru consumul nuclear al țării, eliminând importurile.
   • Implementarea reactoarelor modulare mici (SMR): Strategia include extinderea capacităților nucleare și a tehnologiilor inovatoare, prin reactoarele modulare mici (SMR).

4. Asigurarea accesului la energie pentru toți consumatorii:
   • Soluții pentru gospodăriile din zone izolate: Strategia subliniază importanța asigurării accesului la energie pentru toți consumatorii, inclusiv prin soluții pentru gospodăriile din zone izolate.
   • Programe pentru consumatorii vulnerabili: Strategia menționează programe dedicate pentru reducerea sărăciei energetice.
   • Modernizarea rețelelor pentru consumatorii casnici: Strategia prevede modernizarea rețelelor pentru a oferi facturi mai mici și furnizare stabilă.

5. Securitatea regională și cooperarea transfrontalieră:
   • Parteneriate cu Republica Moldova: Strategia menționează importanța parteneriatelor și infrastructurilor comune pentru consolidarea stabilității regionale.

6. Rețele inteligente și digitalizare:
   • Modernizarea rețelelor energetice prin digitalizare: Strategia subliniază importanța digitalizării și dezvoltării rețelelor inteligente.

Rezultatele scontate până în 2035

• Capacități crescute din surse regenerabile, ajungând la 61% din consumul electric: Strategia prevede o pondere de 44% a energiei din surse regenerabile în producția totală de energie până în 2035.
• Capacități de stocare a energiei de 2.000 MW: Strategia stabilește dezvoltarea unei capacități totale de stocare a energiei electrice de 2.000 MW până în 2030.
• Reducerea dependenței de combustibili fosili și integrarea biometanului în rețelele de gaze naturale: Strategia prevede integrarea biometanului în rețeaua de gaze naturale, cu o țintă de 5% până în 2030 și posibilitatea de creștere până la 10% în 2050.

Securitate, sustenabilitate, progres

Prin implementarea acestor măsuri, România își consolidează poziția în regiune și își asigură resursele necesare pentru a face față provocărilor energetice ale următorilor ani. Strategia este un răspuns la cerințele climatice europene, și totodată un angajament pentru un sistem energetic mai sigur și mai eficient.

În spatele cifrelor și obiectivelor ambițioase, documentul adresează totodată întrebări simple: Cum ne asigurăm că avem energie curată și accesibilă? Cum sprijinim gospodăriile, companiile și comunitățile să facă față provocărilor tranziției energetice?

Privind mai departe, aceaste propuneri nu înseamnă doar investiții în tehnologii sau rețele inteligente. Este vorba despre ambiția colectivă de a rămâne conectați într-o lume în schimbare; despre adaptabilitate, colaborare și pregătirea pentru un viitor în care energia devine fundamentul unui stil de viață sustenabil.

Odată cu aproparea acestei strategii, intervine responsabilitatea de a face ca toate aceste măsuri să conteze, să fie vizibile, să aducă schimbări reale. Fiecare pas din această strategie înseamnă o oportunitate: de a inova, de a construi mai bine și de a lăsa generațiilor viitoare nu doar o infrastructură mai modernă, ci și un exemplu de cum să valorifici resursele pentru un bine comun.

Pentru mai multe detalii și pentru a consulta documentul complet, accesează Strategia Energetică a României 2025-2035 pe site-ul Ministerului Energiei.

The post Energia cu care România se îndreaptă spre sustenabilitate appeared first on Wiren.

În cadrul obiectivului său de a atinge neutralitatea carbonică până în 2050, fiecare directivă a Uniunii Europene integrează componente fundamentale ale sustenabilității: creșterea ponderii energiei regenerabile, eficiența energetică, utilizarea circulară a resurselor și reducerea deșeurilor. 

Pentru mediul de afaceri, aceste directive semnifică o schimbare către practici mai responsabile și o transparență crescută în raportare – ele stimulează organizațiile să își regândească rolul într-un viitor sustenabil și să se alinieze la așteptările consumatorilor, investitorilor și organelor de reglementare.

A respecta aceste standarde reprezintă o provocare complexă, dar totodată o oportunitate de transformare. Companiile care îmbrățișează activ viziunea UE pentru sustenabilitate descoperă noi căi de creștere și inovație. Aliniindu-se acestor directive, afacerile își pot consolida reputația, pot accesa stimulente financiare și pot explora piețele emergente pentru tehnologiile verzi.

Directivele esențiale ale UE pentru energie regenerabilă

Peisajul de reglementare al Uniunii Europene include mai multe directive-cheie, care stabilesc fundamentele pentru un viitor sustenabil. Să analizăm câteva dintre reglementările esențiale care transformă modul de operare al companiilor în Europa.

Directiva privind Energia Regenerabilă (RED II)
RED II își propune să crească ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie al UE la 32% până în 2030. Pentru companii, acest lucru înseamnă că tranziția către surse de energie mai curate devine, în multe cazuri, o cerință obligatorie, directiva  impactând sectoare precum transporturile, cel al energiei electrice și al încălzirii. De exemplu, RED II include cerințe pentru biocombustibili, biogaz și hidrogen în transport, influențând astfel companiile din sectorul logistic și industriile cu nevoi energetice mari.

Directiva privind Eficiența Energetică (EED)
Directiva EED completează RED II, concentrându-se pe reducerea consumului de energie în toate sectoarele. Companiile mari sunt obligate să efectueze audituri energetice periodice, care identifică frecvent oportunități de economisire și îmbunătățiri semnificative ale eficienței. EED încurajează adoptarea măsurilor de economisire a energiei în construcții, servicii publice și alte domenii, oferind companiilor o direcție clară pentru reducerea costurilor, contribuind în același timp la obiectivele de sustenabilitate.

European Green Deal
Pactul Verde European reprezintă o strategie amplă prin care Europa își propune să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Această inițiativă include oportunități financiare semnificative pentru companiile care investesc în tehnologii sustenabile, facilitând astfel adoptarea surselor de energie regenerabilă și a sistemelor cu eficiență energetică sporită. Pentru companiile orientate spre inovație, Pactul Verde oferă sprijin financiar și un avantaj competitiv important în contextul pieței.

Impactul pe sectoare: Ce înseamnă directivele pentru diferite industrii

Directivele UE au un impact semnificativ asupra diferitelor sectoare economice. Iată cum sunt transformate diverse industrii și care sunt oportunitățile pe care le aduc aceste schimbări:

Sectoarele industriale și de producție
În sectorul industrial, producătorii încep să integreze sisteme de recuperare a energiei, cum ar fi cele de recuperare a căldurii reziduale, pentru a transforma căldura generată în exces în energie reutilizabilă. Tot mai multe companii adoptă platforme de management energetic inteligente, care permit monitorizarea în timp real a consumului de energie și ajustarea imediată pentru a optimiza eficiența. Aceste măsuri contribuie la conformitatea cu directivele UE și reduc semnificativ costurile de operare.

Transport și logistică
Companiile din sectorul logistic își reconfigurează flotele pentru a folosi vehicule electrice și pe hidrogen, aliniindu-se la standardele pentru combustibili mai curați din RED II. Multe companii instalează stații de încărcare alimentate de energie solară în centrele lor de distribuție, reducând astfel dependența de rețea și asigurând o sursă de energie regenerabilă pentru flotele de vehicule electrice.

Agricultură și procesare alimentară
În agricultură, centralele de biogaz devin o soluție populară, permițând fermelor să transforme deșeurile organice în energie regenerabilă pentru alimentarea echipamentelor și a clădirilor. Instrumentele de agricultură de precizie, cum ar fi sistemele de irigare automatizate și eficiente energetic, reduc consumul de apă și energie prin alocarea precisă a resurselor pe baza necesităților plantelor, contribuind la atingerea obiectivelor de reducere a consumului de resurse.

Construcții și imobiliare
În sectorul imobiliar, se folosesc tot mai des materiale integrate cu energie solară, cum ar fi sticla fotovoltaică și fațadele fotovoltaice, transformând clădirile în producători de energie verticali. Panourile solare flexibile și ușoare sunt aplicate în structuri complexe, permițând o integrare armonioasă a energiei solare fără reamenajări extinse. Aceste inovații sprijină obiectivele de eficiență energetică ale UE și răspund cererii crescute pentru clădiri sustenabile din partea chiriașilor și investitorilor.

Stimulente financiare pentru a sprijini tranziția

Tranziția către sustenabilitate poate implica costuri semnificative, dar UE a stabilit diverse mecanisme financiare pentru a sprijini afacerile:

Programele de finanțare
Programe precum Horizon Europe, Just Transition Fund, și Recovery and Resilience Facility sprijină tranziția verde la nivel european. În România, PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) include finanțări pentru eficiența energetică și proiecte de energie regenerabilă, iar programul Electric Up oferă suport pentru instalarea panourilor fotovoltaice și a stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice.

Obligațiuni verzi și investiții private
Obligațiunile verzi sunt o modalitate de a atrage capital pentru proiecte de energie regenerabilă, adresându-se investitorilor interesați de obiectivele ESG (Environmental, Social, Governance). Aceste obligațiuni oferă companiilor o opțiune de finanțare alternativă, aliniată cu obiectivele lor de sustenabilitate.

Credite fiscale și subvenții
Multe țări din UE oferă credite fiscale, granturi și subvenții pentru companiile care investesc în energie regenerabilă. Valorificarea acestor stimulente financiare permite companiilor să reducă costurile asociate tranziției verzi, făcând investițiile mai accesibile.

Standardele de conformitate și cerințele de raportare

Directivele  impun standarde specifice de conformitate și raportare, care sporesc transparența și responsabilitatea.

Contabilitatea și raportarea emisiilor de carbon
Monitorizarea și raportarea emisiilor de carbon sunt esențiale pentru afacerile moderne. Transparența în privința emisiilor respectă cerințele reglementare și consolidează reputația în rândul consumatorilor și investitorilor interesați de sustenabilitate.

Audituri energetice și certificări
Companiile mari trebuie să realizeze audituri energetice pentru a identifica ineficiențele. Certificările precum ISO 50001 pentru managementul energetic demonstrează angajamentul unei companii față de sustenabilitate și oferă un avantaj competitiv într-o piață conștientă de mediu.

Standardele pentru deșeuri și reciclare
Ca parte a Planului de Acțiune pentru Economia Circulară, UE cere companiilor să reducă deșeurile și să îmbunătățească practicile de reciclare. Pentru sectoarele de producție și construcții, aceste standarde promovează practici sustenabile și reduc costurile pe termen lung asociate eliminării deșeurilor.

Tratarea conformității ca pe o oportunitate

Pentru companiile care se angajează activ în respectarea acestor directive, drumul către sustenabilitate devine o integrare a acesteia în toate aspectele activității – de la optimizarea resurselor până la încurajarea inovării aliniate cu obiectivele globale de mediu. Peisajul în continuă schimbare aduce oportunități pentru a construi parteneriate noi, a explora tehnologii neutilizate și a valorifica datele într-un mod care să aducă valoare concretă afacerii.

Pe lângă conformitate, este vorba despre poziționarea organizației tale ca lider în transformarea sustenabilă, gata să contribuie activ la viziunea Europei – și a lumii – pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic. Directivele UE stabilesc un cadru, însă cele mai valoroase progrese sunt cele pe care afacerea ta le face pentru a-și defini propriul rol în această ambiție colectivă.

Pentru actualizări și informații directe de la UE privind energia regenerabilă și sustenabilitatea: energy.ec.europa.eu 

The post Europa verde, afacerea ta și energia schimbării spre sustenabilitate appeared first on Wiren.

Dar asta nu înseamnă că lucrurile stagnează – din contră. Dincolo de aceste dificultăți, energia regenerabilă câștigă teren, iar piețele de energie continuă să se adapteze pentru a susține această transformare.

Cine domină în creșterea cererii globale?

Potrivit raportului Global Energy Perspective 2024 (poate fi descărcat aici) până în 2050, cererea globală de energie este prognozată să crească cu 11% până la 18%, în funcție de scenariu. O mare parte din această creștere va veni din economiile emergente – Asia de Sud-Est, India și Orientul Mijlociu vor fi principalii poli de cerere energetică, generând între 66% și 95% din creșterea cererii globale.

Acest lucru nu doar că va remodela piețele energetice, ci va schimba și fluxurile geopolitice, transformând aceste regiuni în centre de influență la nivel global.

În același timp, în țările dezvoltate și în China, cererea de energie va rămâne constantă sau chiar va scădea. De cealaltă parte, SUA ar putea experimenta o creștere datorită electrificării rapide și revenirii industriilor.

Viitorul e electric

Un alt punct cheie al raportului este despre electricitate, care va deveni principala sursă de energie până în 2050. Între 2023 și 2050, consumul global de electricitate ar putea crește de două sau chiar de trei ori în funcție de dinamica tranziției. Sectoarele tradiționale, precum electrificarea clădirilor și transportului, vor contribui semnificativ la această creștere.

Însă, o surpriză majoră vine din sectorul tehnologic – boom-ul centrelor de date și al inteligenței artificiale (AI) va genera o creștere substanțială a cererii de energie electrică. Până în 2050, aceste centre ar putea consuma între 2.500 și 4.500 terawatt-oră (echivalentul a 5% – 9% din cererea globală de electricitate).

Această „încoronare” a electricității ca principală sursă de energie este susținută și de adoptarea masivă a vehiculelor electrice. Până în 2050, vehiculele electrice pe baterii (BEV) vor reprezenta majoritatea vânzărilor de mașini la nivel mondial, comparativ cu doar 13% în prezent.

Provocările din spatele tranziției: tehnologie și costuri

Dar această tranziție nu va fi ușoară – ea se confruntă atât cu provocări tehnologice, cât și cu constrângeri economice semnificative. Deși se preconizează că până în 2050, între 65% și 80% din producția globală de energie electrică va proveni din surse regenerabile, această tranziție nu poate fi realizată fără a asigura stabilitatea sistemelor energetice.

Sistemele regenerabile, deși din ce în ce mai eficiente din punct de vedere al costurilor, au o natură intermitentă, ceea ce creează nevoia de capacități de stabilizare („firming capacity”) pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie. Aceasta include soluții de stocare a energiei pe termen lung, cum sunt bateriile de mare capacitate (BESS) și alte tehnologii care să susțină stabilitatea rețelelor electrice.

Un obstacol semnificativ este legat de impactul economic asupra prețurilor energiei. Energia regenerabilă, deși mai ieftină în producție, tinde să ducă la prețuri reduse sau chiar negative în anumite momente ale zilei, din cauza costurilor marginale foarte scăzute. Această fluctuație poate afecta fezabilitatea economică a noilor investiții în energie regenerabilă. În scenarii cu cele mai eficiente căi de decarbonizare, dezvoltarea RES (renewable energy sources) ar putea să nu fie profitabilă fără intervenții guvernamentale sau ajustări legislative care să creeze un cadru favorabil pentru aceste investiții.

Pe lângă cerințele tehnologice și economice, infrastructura energetică joacă un rol esențial. Conform estimărilor, investițiile în infrastructura de transmisie și distribuție vor trebui să crească de aproximativ trei ori până în 2050 pentru a susține cererea tot mai mare de energie și pentru a asigura integrarea eficientă a noilor surse de energie regenerabilă. Aceasta include modernizarea și extinderea rețelelor de electricitate, astfel încât să fie capabile să gestioneze intermitențele și să mențină un flux constant de energie către consumatori.

În acest context, rolul politicilor publice și al reglementărilor devine extrem de important. Un cadru legislativ stabil, combinat cu stimulente economice, poate facilita dezvoltarea soluțiilor de stocare a energiei și integrarea lor într-un sistem energetic bazat predominant pe surse regenerabile.

Petrolul și cărbunele își păstrează locul în peisajul energetic

Deși eforturile globale se îndreaptă tot mai mult către energiile regenerabile, realitatea este că petrolul și cărbunele își păstrează încă un rol semnificativ în mixul energetic mondial. Conform raportului, chiar și în cele mai ambițioase scenarii de tranziție, combustibilii fosili precum petrolul, gazul natural și cărbunele sunt estimați să acopere între 40% și 60% din cererea globală de energie în 2050, în funcție de scenariu, în scădere de la 78% în 2023.

Deși sursele de energie regenerabilă se dezvoltă rapid, tranziția energetică a fost mai lentă decât se anticipa în anumite sectoare, iar tehnologiile-cheie nu sunt încă mature sau suficient de eficiente din punct de vedere al costurilor. Această situație, combinată cu creșterea cererii de energie, face ca regenerabilele să nu fie suficiente pentru a acoperi întreaga cerere energetică viitoare.

Se așteaptă ca investițiile în combustibili fosili să continue cel puțin în următorii 10 ani, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic global și a răspunde nevoilor în creștere.

Un viitor provocator, dar plin de oportunități

În final, tranziția energetică globală este un proces de echilibru: între inovare și realități economice, între creșterea cererii și constrângerile tehnologice. Tranziția nu este doar un obiectiv de mediu, ci și o provocare care implică fiecare aspect al economiei mondiale – de la infrastructură și politică, până la obiceiurile de consum ale fiecăruia dintre noi.

Întrebarea reală nu mai este dacă vom face această tranziție, ci cum și cât de repede vom reuși să o facem. Iar succesul acestei tranziții va depinde de tehnologie și de capacitatea noastră de a colabora, de a investi în soluții flexibile și de a adapta rapid politicile și reglementările la noile realități.

The post O lume în tranziție. Cum evoluează peisajul energetic global. appeared first on Wiren.

Într-o afacere orientată spre dezvoltare responsabilă, schimbarea este mai mult decât o acțiune singulară, punctuală; ea reprezintă un proces continuu de adaptare, care influențează toate nivelurile – de la modul în care sunt gestionate resursele, până la relația cu angajații și comunitățile.

Tranziția către energia verde depășește noțiunea limitativă de reducere a impactului asupra mediului. Ea este o strategie de creștere solidă care deschide oportunități pentru inovare, reducerea costurilor și optimizarea resurselor.

În contextul actual, companiile care integrează sustenabilitatea în modelul lor de afaceri câștigă teren pe piețele globale și își creează un avantaj competitiv durabil.

Eficiență la puterea verde. Energia care ține totul în mișcare

Tehnologiile moderne din domeniul energiei verzi au evoluat semnificativ. Noile soluții includ sisteme inteligente de monitorizare și gestionare a consumului, care îți permit să îți optimizezi eficiența energetică în timp real. Asta înseamnă că poți reduce risipa de energie și, implicit, costurile asociate cu aceasta.

Investiția inițială în soluții de energie regenerabilă poate părea substanțială, dar beneficiile financiare devin evidente în timp. Energia solară, de exemplu, oferă o sursă stabilă și predictibilă, independentă de volatilitatea piețelor energetice convenționale. Această stabilitate îți protejează afacerea de fluctuațiile majore ale prețurilor la energie și asigură o gestionare mai eficientă a costurilor operaționale.

Sistemele BESS (Battery Energy Storage Systems) reprezintă o componentă esențială în managementul avansat al energiei pentru companiile care doresc să își optimizeze eficiența și să își asigure continuitatea operațională. Aceste sisteme permit stocarea energiei produse în exces în perioadele de maximă generare, cum ar fi în intervalele de vârf ale producției solare, și eliberarea acesteia atunci când cererea energetică depășește producția sau când rețeaua publică întâmpină fluctuații.

Mai mult decât să reducă dependența de rețelele externe de electricitate, BESS asigură o continuitate operațională critică pentru industrii cu cerințe ridicate de stabilitate, prevenind întreruperile și eliminând riscurile asociate cu downtime-ul neplanificat.

Reglementările care îți dau un boost de energie

Legislația devine tot mai favorabilă pentru companiile care aleg să facă tranziția către energie regenerabilă. De la subvenții până la facilități fiscale, guvernele încurajează adoptarea tehnologiilor verzi, oferind numeroase avantaje pentru cei care se aliniază acestor directive.

La nivel european, Pactul Verde European (European Green Deal) își propune să transforme Europa într-un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. În acest sens, Uniunea Europeană a introdus politici ambițioase care vizează reducerea emisiilor și creșterea investițiilor în energie verde, oferind sprijin financiar semnificativ companiilor care integrează soluții durabile în procesele lor. Fonduri europene destinate tranziției energetice sunt accesibile pentru proiecte care vizează modernizarea infrastructurii energetice, eficientizarea consumului și integrarea surselor de energie regenerabilă.

Pe lângă sprijinul european, România implementează propriile programe care să susțină companiile în această tranziție. Un exemplu este programul Electric Up, care oferă finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru operatorii din domeniul HORECA, pentru a investi în sisteme de panouri fotovoltaice și în stații de încărcare pentru vehicule electrice.

Astfel, tranziția către sustenabilitate nu înseamnă doar conformarea la cerințele legale, ci și o oportunitate de a accesa resurse financiare care îți pot accelera adoptarea de soluții verzi, fără a pune o presiune semnificativă asupra bugetului companiei.

Angajații devin parte din schimbare. Sustenabilitatea ca strategie internă

Când o companie adoptă sustenabilitatea ca pilon strategic, acest lucru nu trece neobservat de angajați. Nu este vorba doar de beneficii pentru mediu, ci și de un impact semnificativ asupra culturii organizaționale. Angajații care lucrează într-un mediu care promovează grija față de resurse și inovare sunt mai implicați și mai loiali.

Elementul motivațional al generațiilor tinere

Pentru angajații moderni, în special cei din Generațiile Y și Z, grija față de mediu este mult mai mult decât un concept abstract – este o prioritate personală. Conform Deloitte Global 2024 Gen Z and Millennial Survey, 65% dintre mileniali preferă să lucreze pentru companii care au politici clare de responsabilitate ecologică și care se implică activ în protejarea mediului​

 Această tendință subliniază cât de importantă devine sustenabilitatea pentru atragerea și retenția talentelor din aceste generații, care își doresc să facă parte din organizații cu un impact pozitiv asupra mediului.

Impactul asupra loialității și retenției angajaților

Integrarea acestor inițiative în cultura organizațională joacă un rol esențial în retenția și loialitatea angajaților. Conform unul alt studiu al Deloitte, 69% dintre angajați își doresc ca organizațiile lor să investească în acțiuni care reduc emisiile de carbon, încurajează utilizarea energiei regenerabile și minimizează deșeurile. Această cerință este mai puternică în rândul angajaților din categoria de vârstă 18-34 ani, care manifestă un interes crescut față de practicile sustenabile implementate de companii.

Această schimbare de perspectivă influențează și procesul de selecție a locurilor de muncă. Potrivit aceluiași studiu, 27% dintre angajați iau în considerare angajamentul unei companii față de mediu înainte de a accepta o ofertă de muncă. Lipsa de acțiune în acestă direcție poate avea consecințe directe asupra satisfacției angajaților și a retenției acestora. Aproximativ 25% dintre angajați au luat deja în calcul schimbarea locului de muncă pentru a lucra într-o companie care pune sustenabilitatea pe primul loc.

Sustenabilitatea reprezintă vectorul de transformare care redefinește relația dintre afaceri și resurse. În cele din urmă, nu este vorba doar despre o alegere strategică, ci despre o viziune pe termen lung, în care afacerea ta devine parte activă într-un proces global de schimbare.

The post Sustenabilitatea, noul mod de a crește în business appeared first on Wiren.