Pentru ca deciziile energetice să susțină planul de business unei companii, ele trebuie să fie aliniate și luate pe baza unor informații clare. În practică, multe dintre ele ajung să fie întârziate, fragmentate sau luate în regim reactiv.

De ce? Pentru că lipsește un cadru organizațional clar, care să stabilească cine decide, când și cum se asigură coerența între echipele implicate.

Deși multe companii energofage implementează soluții pentru optimizarea consumului sau reducerea costurilor, puține analizează și cadrul care le susține din punct de vedere operațional și strategic.

Și deciziile energetice au nevoie de rețea

Dincolo de șocul inițial și de titlurile alarmiste, acest blackout trebuie înțeles corect: nu ca un eșec al surselor regenerabile, ci ca un avertisment despre cât de mult a rămas infrastructura energetică în urmă față de realitatea tranziției.

Ceea ce s-a întâmplat poate fi explicat ca un dezechilibru de frecvență – așa-numitele oscilații interzonale – care s-a propagat rapid prin rețeaua interconectată. Mecanismele automate de protecție au declanșat deconectarea unor regiuni întregi pentru a preveni un colaps total. Deși sistemul a răspuns, a fost prea lent pentru o rețea deja tensionată și prea rigidă pentru un context energetic în transformare accelerată.

Blackout-ul nu a fost cauzat de energia solară sau eoliană, ci de lipsa unei relețe capabile să gestioneze producția variabilă. Fără stocare, fără automatizare în timp real și fără reguli care stimulează flexibilitatea, orice rețea, indiferent de sursa de energie, devine vulnerabilă.

Infrastructura actuală, concepută pentru producție centralizată și previzibilă, nu face față unei realități în care energia este descentralizată, volatilă și interconectată.

Ce înseamnă, concret, un cadru decizional funcțional?

Un astfel de cadru bine pus la punct nu este un organigramă nouă, ci o metodă de lucru care face ca energia să devină un subiect recurent și integrat în managementul companiei.

Înseamnă să știi:

• cine propune acțiunile și ce inputuri ia în calcul;
• cine analizează riscurile și validează direcția;
• cine ia decizia finală – și pe baza căror criterii;
• cum se asigură că aceasta se implementează și se evaluează în timp.

Un astfel de cadru permite alinierea dintre echipele vizate – într-un format predictibil, 

replicabil și transparent. În locul unor reacții izolate, apare o practică coerentă. Una susținută de date relevante și de un calendar intern predictibil: revizuiri trimestriale, audituri, sesiuni de evaluare KPI.

Energia merită un loc constant în atenția echipelor de conducere, nu doar ca linie bugetară, ci ca domeniu care influențează fundamental competitivitatea, costurile și poziționarea sustenabilă a companiei.

Lipsa unei scheme operaționale și decizionale în energie este un blind spot în companiile energofage, ce poate fi corectat printr-un instrument simplu, dar eficient: un checklist colaborativ care transformă discuțiile tehnice în acțiuni concrete, adaptate.

Documentul care conectează oamenii, procesele și energia

Unii decidenți nu au o imagine clară asupra riscurilor, a opțiunilor de contractare sau a instrumentelor disponibile pe piață.

Checklistul creat de Wiren adresează exact această lipsă de structură. Nu vine cu răspunsuri prestabilite, ci cu întrebările corecte – cele care lipsesc cel mai des din boardroom atunci când vine vorba de energie.

Structurat pe 6 secțiuni-cheie, documentul acoperă întregul lanț decizional:

·   de la strategie și evaluarea riscurilor,

·   până la tipuri de contracte, eficiență, monitorizare și obiective ESG.

Fiecare întrebare este gândită să clarifice situația curentă a companiei și să declanșeze discuții necesare la nivel interdepartamental.

Checklistul poate fi folosit în mod concret în ședințele de strategie, ca instrument de audit intern sau ca punct de pornire pentru o reorganizare mai coerentă a procesului management energetic.

Faptul că este interactiv, colaborativ și aplicabil direct pe realitatea internă, îl transformă dintr-un simplu document într-un catalizator de acțiune.

Adu energia la masa deciziilor

Un exemplu recent este reglementarea ANRE care elimină dubla taxare a energiei stocate și reintroduse în rețea. 

Pentru companiile energofage, un astfel de instrument nu este un „nice to have”, ci o necesitate operațională. Iar pentru decidenți, este un punct de pornire solid pentru a aduce energia acolo unde îi este locul: în centrul proceselor manageriale.

📥 Descarcă checklistul gratuit și folosește-l ca punct de pornire pentru a structura, evalua și calibra deciziile legate de energie în compania ta.

The post Lipsa structurii decizionale în energie, un blind spot care limitează eficiența în companiile energofage appeared first on Wiren.

La finalul lunii aprilie, Peninsula Iberică a fost paralizată de o pană de curent de proporții. Spania, Portugalia, Andorra și sudul Franței au fost afectate de o oprire bruscă a alimentării cu electricitate. 

Trenuri blocate, semafoare oprite, comunicații căzute, zeci de mii de oameni evacuați. În doar câteva secunde, sistemul energetic a pierdut peste 15 GW, echivalentul a mai bine de jumătate din consumul electric al Spaniei, la acel moment.

Deși alimentarea a fost reluată relativ repede, incidentul a deschis o discuție importantă. În contextul în care Europa mizează din ce în ce mai mult pe energie regenerabilă, situații ca aceasta ne arată cât de vulnerabil poate deveni sistemul dacă nu este adaptat noilor realități: cu producție variabilă, interconectivitate ridicată și cerințe tot mai complexe de echilibrare.

Vulnerabilitățile sistemului, scoase la lumină

Dincolo de șocul inițial și de titlurile alarmiste, acest blackout trebuie înțeles corect: nu ca un eșec al surselor regenerabile, ci ca un avertisment despre cât de mult a rămas infrastructura energetică în urmă față de realitatea tranziției.

Ceea ce s-a întâmplat poate fi explicat ca un dezechilibru de frecvență – așa-numitele oscilații interzonale – care s-a propagat rapid prin rețeaua interconectată. Mecanismele automate de protecție au declanșat deconectarea unor regiuni întregi pentru a preveni un colaps total. Deși sistemul a răspuns, a fost prea lent pentru o rețea deja tensionată și prea rigidă pentru un context energetic în transformare accelerată.

Blackout-ul nu a fost cauzat de energia solară sau eoliană, ci de lipsa unei relețe capabile să gestioneze producția variabilă. Fără stocare, fără automatizare în timp real și fără reguli care stimulează flexibilitatea, orice rețea, indiferent de sursa de energie, devine vulnerabilă.

Infrastructura actuală, concepută pentru producție centralizată și previzibilă, nu face față unei realități în care energia este descentralizată, volatilă și interconectată.

Pentru a asigura stabilitatea sistemului, nu este suficient să creștem capacitățile de producție, fiind necesare și investițiile în:

• Capacități de stocare integrate în rețea;
• Agregatori și prosumatori activi în echilibrare;
• Digitalizarea rețelei, de la producător la consumator;
• Semnale de preț corecte, care recompensează reacția rapidă, nu doar volumul produs.

România, într-un echilibru fragil

La prima vedere, țara pare că se află într-o situație bună. Avem un mix energetic divers, o poziție centrală în sistemul european și o pondere relativ redusă a regenerabilelor în totalul producției.

Dar această stabilitate aparentă nu este o garanție. Ea nu poate compensa lipsurile din zone esențiale precum lipsa stocării la scară largă sau ritmul lent de digitalizare în rețelele de distribuție Toate acestea sunt vulnerabilități reale, care pot deveni blocaje într-un context de presiune crescută.

Avem, totuși, un avantaj important: am învățat din lecția iberică și facem deja pași concreți – prin investiții direcționate și politici care încurajează flexibilitatea și dezvoltarea tehnologică. 

Dubla taxare a energiei stocate și reintroduse în rețea, eliminată

Un exemplu recent este reglementarea ANRE care elimină dubla taxare a energiei stocate și reintroduse în rețea. 

În forma sa anterioară, cadrul legislativ penaliza inovația: energia stocată și apoi reintrodusă în sistem era tratată ca „nouă” din punct de vedere tarifar, plătindu-se din nou transportul, distribuția, serviciile de sistem și certificatele verzi. Acest mecanism descuraja orice inițiativă serioasă de investiție în baterii sau alte forme de flexibilitate.

Beneficiile pentru industrie includ:

• Reducerea costurilor operaționale: Investițiile în stocare devin mai accesibile, reducând cheltuielile pentru operatori și investitori;
• Investiții pe termen lung: Reglementările mai clare și mai previzibile creează un cadru stabil care sprijină dezvoltarea de proiecte mari și sustenabile în sectorul stocării energiei;
• Flexibilitate și eficiență în gestionarea energiei: Această măsură permite o integrare mai ușoară a surselor regenerabile în rețea și o reacție mai rapidă în echilibrarea sistemului energetic, sporind stabilitatea și eficiența rețelei.

Direcții aplicate în contextul dat

Această schimbare creează mediul favorabil pentru dezvoltarea unor soluții de stocare integrate, necesare stabilității rețelei, mai ales în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile în mixul energetic național.

Cum aplicăm noi aceste direcții?

Livrăm soluții EPC (engineering, procurement, construction) la cheie pentru sisteme fotovoltaice cu stocare (PV + BESS), dezvoltate pentru a răspunde cerințelor actuale, dar mai ales celor care se conturează în viitorul apropiat.

În portofoliul Wiren, soluțiile de stocare sunt integrate încă din faza de proiectare a fiecărui sistem. Aceasta înseamnă că, pe lângă capacitățile de producție fotovoltaică, soluțiile de stocare (BESS) sunt gândite pentru a răspunde fluctuațiilor de producție și cerințelor dinamice ale rețelei. 

Proiectele nu sunt doar completate ulterior cu soluții de stocare, ci sunt concepute ca un întreg, într-un sistem de echilibrare activă a rețelei.

Infrastructura pe care o dezvoltăm este gândită să funcționeze local, dar conectat, într-o schemă energetică descentralizată, sincronizată, în care sursele regenerabile, flexibilitatea operațională și tehnologia sunt parte dintr-un mecanism corect.

Exercițiu continuu de adaptare

Tranziția energetică presupune atât un parcurs tehnologic, cât și o schimbare de mentalitate operațională. Într-un sistem interconectat, fiecare dezechilibru local poate avea ecou la nivel regional, iar stabilitatea trebuie să devină astfel o construcție activă. 

Doi ani la rând am fost desemnați Best Sustainable Photovoltaics Systems Provider la CIJAwards și, în 2025, am primit titlul Best of the Best Sustainable Systems Provider la HOF AWARDS Gala.

Prin activitatea noastră, România este tot mai pregătită să transforme lecțiile unui incident precum blackout-ul iberic în îmbunătățiri concrete. 

Proiectele Wiren – cu stocare integrată, reacție rapidă și atenție la echilibru sistemic – contribuie direct la dezvoltarea acestei capacități de adaptare.

The post O lecție de 15 GW. Ce ne-a învățat blackout-ul iberic despre siguranța energetică? appeared first on Wiren.